Zona geografica acoperita de Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara se afla in partea de vest a Romaniei si se intinde de la Dunare pana pe Valea Crisului Alb si din muntii Parang si Retezat pana in campiile din vestul tarii. Acest teritoriu cuprinde judetele Arad, Timis, Caras-Severin, Hunedoara, partial Mehedinti si Gorj.
Banatul, deschizator de drumuri...
Din cele mai vechi timpuri Banatul a fost o punte de legatura intre civilizatii, bastinasii de aici intretinand relatii comerciale, in perioada Daciei in special, cu nord-estul Italiei. Drumurile din acea vreme erau naturale si se dezvoltau in lungul cursurilor de apa, asa cum a fost si drumul chihlimbarului
, un drum foarte important care se desfasura in lungul vaii Muresului.
Primele drumuri atestate documentar sunt cele din interiorul localitatilor: ulite comerciale, cai de acces, intrarile si pietele interioare.
Romanii si Tabula Traiana...
Cei mai mari constructori de drumuri ai antichitatii au fost romanii, care au dezvoltat tehnica constructiilor de la etrusci si cartaginezi. Insa inaintea cuceririi Daciei de catre romani, din ordinul imparatului Tiberius a inceput in anii 33-34 d.Hr. construirea unui drum de-a lungul Dunarii care trecea prin Belgrad si Kostolac, traversa marele cot al Dunarii la Brza Palanka si continua spre Vidin. Lucrarea a fost continuata de romani si terminata in timpul imparatului Traian in jurul anului 100 d. Hr., fiind imortalizata prin vestita Tabula Traiana
sapata in stanca la iesirea Dunarii din Cazanele Mici, putand fi admirata si astazi.
Dupa cucerirea Daciei, romanii pentru care drumul insemna viata conform dictonului Via Vita
au inceput imediat sa amenajeze o serie de drumuri pornind din Banat. Cele mai importante drumuri romane construite intre anii 100-120 d. Hr. sunt drumurile imperiale, folosite in special in scopuri militare cum ar fi cel ce pornea de la Palanka, urca pe valea Carasului si prin Varadia, Surduc, Fizes, Berzovia, Ezeris, Brebu, pana la Jupa. Pe langa acestea, se presupune ca au mai existat si alte drumuri secundare, cu scopuri comerciale (Plugova-Petnic-Lapusnic-Dalboset-Sasca-Oravita-Dognecea-Bocsa sau Turnu Severin-Pasul Vulcan-Crivadia-Pui-Sarmizegetusa).
Majoritatea acestor drumuri erau realizate in rambleu, fiind formate din 2,3,4 straturi de dale de piatra, pietris si piatra sparta, grosimea totala fiind cuprinsa intre 50-100 cm.
Din secolul al XII dezvoltarea retelei de drumuri este motivata in primul rand din punct de vedere militar si de existenta marilor centre comerciale. In aceste timpuri cele mai multe drumuri urmeaza cursul raurilor si unesc centrele comerciale, majoritatea fiind drumuri naturale, de pamant.
Evul mediu...
Principalele drumuri ale evului mediu sunt urmatoarele:
In anul 1752 a inceput construirea urmatoarelor drumuri:
Primele carti de specialitate
Perioada de dupa anul 1778, cand Banatul este incorporat in regatul Ungar, este deosebit de favorabila construirii de drumuri, fiind si o perioada in care apar primele carti de specialitate: Constructia drumurilor si strazilor
, traducere dupa Gautier din 1778 si Instructiuni pentru construirea drumurilor din Marele Principat al Transilvaniei
.
Principalul drum de posta in anul 1790 facea legatura intre Transilvania si Viena, traversa Banatul si pleca de la Sibiu prin Sebes, Orastie, Deva, Cosesti, Faget, Lugoj, Sannicolau Mare, Seghedin si apoi spre Buda si Viena.
Apar primele poduri... si prima Carte a drumurilor...
Primele poduri metalice in zona de vest a Romaniei s-au construit in anul 1829 la Caransebes peste raul Timis si in anul 1837 la Baile Herculane peste raul Cerna. O lucrare deosebita a fost realizata in anii 1833-1837 prin construirea drumului Orsova-Moldova Veche, in zona Cazanelor drumul fiind construit in semitunel cu ziduri de sprijin.
Prima carte a drumurilor din Romania este alcatuita in 1848 in urma unui inventar al drumurilor. Doi ani mai tarziu, in anul 1850, sunt clasificate ca drumuri de stat in comitatul Hunedoara urmatoarele drumuri:
Dezvoltarea Timisoarei...
In perioada 1885-1901 pe strazile din Timisoara s-au executat 146000 m2 de pavaje cu pavele normale de tip vienez, 38000 m2 de pavaje cu semipavele de tip parizian si 4500 m2 de pavaje cu pavele din keramit. De asemenea, in perioada 1887-1912 pe strazile timisorene s-au realizat 348000 m2 de macadam bituminos.
In anul 1902 strazile pavate aveau o lungime de 7,3 km in Arad, 9,0 km in Timisoara si 4,0 km strazi balastate.
Primul pod rutier din otel turnat...
In perioada 1890-1919 s-au construit in partea de vest a Romaniei mai multe poduri printre care si:
Lungimea drumurilor publice in anul 1922 in judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis, Timis-Torontal era de 13083 km.
Apare Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara
Dupa crearea statului roman modern in 1919, pentru administrarea si intretinerea drumurilor de stat si nationale in aceasta zona a tarii functionau in continuare, pe baza vechii legislatii, Sectiile Edile la Arad, Deva, Lugoj si Timisoara.
In aprilie 1921 Sectiile Edile au primit denumirea de Servicii de poduri si sosele
subordonate Directiei de Poduri si sosele din Transilvania, din cadrul Directiunii Generale de Poduri si sosele, infiintata la inceputul anului 1919.
Dupa ce de-a lungul anilor se infiinteaza mai multe structuri de administrare a drumurilor care isi schimba frecvent denumirea, la 6 aprilie 1951 ia fiinta Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara, care administra 537 km de drumuri.
In anul 1952 se desfiinteaza Directia Regionala de Drumuri si Poduri Sibiu, ocazie cu care Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara preia Sectiile de Drumuri si Poduri Alba Iulia si Deva, cu o retea de 334 km. Astfel la sfarsitul anului 1952 reteaua administrata de Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara creste la 1027 km.
In anul 1958 Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara pierde in favoarea DRDP Cluj Sectia de Drumuri Alba Iulia, ce administra 245 km de drum. La sfarsitul anilor 60 drumurile administrate de Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara se intindeau pe 1297 km.
Ca urmare a dezvoltarii unor noi centre industriale, economice si social culturale in Romania si a cresterii traficului rutier, se trec drumuri de interes local in categoria celor nationale, astfel incat la sfarsitul anului 1970 reteaua de drumuri administrata de Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara era de 1576 km.
Dispar drumurile de pamant...
In perioada 1977-1979 s-au executat lucrari de modernizare a drumurilor de pamant, astfel ca la sfarsitul anului 1979 in cadrul DRDP TM nu mai existau drumuri de pamant.
La sfarsitul anului 1980 lungimea totala de drumuri nationale administrate de Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara era de 1940 km, iar pana in anul 2000 nu se mai produc modificari esentiale ale lungimii retelei de drumuri nationale prin predari sau preluari de drumuri.
In anul 2000 s-au preluat in administrare 59 km, astfel incat reteaua de drumuri administrata de Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara este de 1985 km.
